Într-o zi, când copii vor fi mari

„Fiii sunt o moștenire de la Domnul...” (Psalmul 127:3)

„Într-o zi, când copiii vor fi mari, bucătăria va fi deosebit de strălucitoare. Chiuveta nu va mai fi plină de vase lipicioase. Găleata de gunoi nu va mai fi indesată cu bucăți de scotch și de pahare de hârtie. Într-o bună zi, când copiii vor fi mari, telefonul se va putea efectiv folosi. Nu va mai arăta de parcă ar crește din urechile adolescentului. Ci va sta pus și simplu... tăcut și încredibil de disponibil, fără urme de ruj, salivă, maioneză sau firimituri. Într-o bună zi, când copiii vor fi mari, nu va mai trebui sa răspund: „Tati, este păcat să conduci cu 90 într-o zonă limitată la 50 km/h?”, sau să promiți că-i dai unui cățeluș un sărut de noapte-bună sau să aștepțila nesfârșit ca să se întoarcă de la întâlniri. Da, într-o zi, când copii vor fi mari, lucrurile vor sta altfel. Ei ne vor părăsi cuibul unul câte unul, iar casa va începe să fie curată sau va căpăta chiar o notă de eleganță. Clinchetul porțelanului și al cristalului se va auzi doar la ocazii. Ecoul lemnelor mocnite din șemineu se va auzi prin hol. Telefonul va fi ciudat de tăcut. Casa va fi tăcută... și liniștită... și mereu curată... și goală... și ne vom petrece timpul nu mai așteptând cu nerăbdare ziua de mâine, ci privind în urmă la ziua de ieri. Și gândindu-ne că ne vom putea îngriji nepoții și vom readuce viața în această casă!”

O meditație de Charles Swindoll!

Doar tu poți fi tu!

„Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele...” (Psalmul 139:13)

Nu știu dacă îți dai seama cât ești de unic. Moleculele ADN se pot combina într-un număr înfinit de posibilități. Acel număr este de 102 400 000 000, si reprezintă posibilitatea de a descoperi o identică ție. Dacă ar trebui să scrii acel număr, fiecare zero având lățimea de un inch (2,54cm), ai avea nevoide de 37 000 de mile de hărtie. Privind lucrurile dintr-o altă perspectivă, toate particulele din univers sunt mai puține de 10 urmate de 76 de zerouri - mult mai puțin decât posibilitățile ADN-ului tău. Unicitatea ta este un adevăr științific. Când te-a creat, Dumnezeu a spart tiparul. Nu a mai existat și nu va mai exista o alta persoană identică ție!

Deci, de ce ne-a creat Dumnezeu atât de unici? Pentru că iubește varietatea! Privește în jur - introvertiți și extrovertiți, analitici și emoționali, jucători în echipă sau individualiști, iubitori ai rutinei sau varietății. Nu există temperamente bune sau rele pentru slujirea în Împărăție; avem nevoie de toate tipurile de personalitate pentru a ne ecjilibra, pentru a primi aromă și pentru a duce lucrurile la bun sfârșit. Personalitatea ta va afecta modul și locul în care-L slujești pe Dumnezeu. Tâmplarii inteligenți lucrează de-a lungul fibrei nu perpendicular pe ea. Când suntem obligați să slujim într-o manieră care nu ne stă în caracter, se vor crea tensiuni, va trebui să depunem eforturi suplimentare, iar rezultatele vor fi slabe, în cele mai multe cazuri. Domnul te-a creat pentru a trăi propria pesonalitate. Când ești natural, va fi binecuvântată nu numai familia ta, ci și propria persoană, deoarece e plăcut să faci lucrurile pentru care ți s-au dat abilități.

Dacă îți planifici s-o faci - fă-o acum!

„...Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decât un abur, care se arată putințel și apoi piere.” (Iacov 4:14)

Copacii Redwood ating vârsta de 1000 de ani, pe când alte lucruri se deteriorează relativ repede. O întindere a pielii dureaza 6-10 ani, o hârtie de 5 lire un an, o linie albastră pe șosea doar patru luni. „Dar eu?” O viață obișnuită este între 75-80 de ani. Sună destul de bine dacă ești tânăr, dar tinde să fie mai cu suspine când treci de 50. Biblia spune că viața ta este un abur, și aburii se știe că nu rezistă mult; un pic de fum și au dispărut! Asa că de ce încă mai aștepți? Nu o ai pentru totdeauna, folosește-o!

Dacă zici că întotdeauna ți-ai dorit să cânți la pian, oprește-te din vorbe și urmează lecții de pian! Ori că întotdeauna ai visat să vizitezi Țara Sfântă; sună la o agenție de voiaj! Zici că urăști tapetul din bucătarie. Nu te mai plânge - ia-l jos și zugrăvește în culoarea care-ți place! Zici că te simți mai bine când faci exerciții. Începe să le faci! Ti-e dor de gustul roșiilor din grădină - plantează câteva! Te-ai săturat de gropile de pe strada ta - du-te la Consiliul Primăriei! Vrei să trăiești o viață cu impact; vorbește cu pastorul tău. Amintește-ți, începi de jos, nu din vârf! Te gândești că ești prea bătrân? Nici o șansă! Bătrânii din Cuvântul Domnului adesea au avut cel mai mare impact. Ieși afară din zona neutră și începe să faci ceva. Pune-ți viața în mâna lui Dumnezeu și lasă-L să-ți arate ce poate face El cu ea!

Psalmul 91

„...El este locul meu de scăpare, și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!” (Psalmul 91:2)

Nu demult am descoperit o nouă traducere a Biblie. Citește cuvintele Psalmului 91 în această versiune: „El te scapă de capcane ascunse, te păzește de pericole mortale. Brațele lui uriașe, întinse, te protejează; la adăpostul lor tu ești în deplină siguranță; brațele Sale îndepărtează orice rău. Nu te teme de nimic - nici de lupii sălbateci ai nopții sau de săgețile care zboară ziua, nici de bolile care se târăsc în întuneric sau de dezastrele care "erup" în mijlocul zilei. Deși ceilalți mor în jurul tău, cad la dreapta și la stânga precum muștele, nici un rău nu se va abate asupra ta. Vei sta neatins, vei privi totul de la distanță și îi vei vedea pe cei răi devenind trupuri neînsuflețite. Da, pentru că Dumnezeu este refugiul tău, preaînaltul Dumnezeu este casa ta, maleficul nu se poate apropia de tine, vătămarea nu poate intra pe ușă. El a ordonat îngerilor Săi să te ocrotească oriunde ai merge. Dacă te împiedici, ei te vor prinde; slujba lor este să aibă grijă să nu cazi. "Dacă mă vei apuca pentru toată viața", spune Domnul, "te voi scăpa de orice necaz. Te voi îngriji ca nimeni altcineva dacă vei ajunge să mă cunoști și să te încrezi în mine. Cheamă-mă și-ți voi răspunde, voi fi la dreapta ta în vremuri de restriște, te voi salva și voi da o petrecere în cinstea ta. Îți voi da o voață lunga și-ți voi da să bei pe săturate din paharul salvării."”

P.S. Acesta este Cuvântul Său de azi pentru tine!

Cele șapte verbe

„...Îmi ridic ochii... ajutorul meu vinde de la Domnul...” (Psalmul 121:1-2)

1. Trezește-te! Viața nu este o cabină de probă. Trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima, s-ar putea ca mâine să nu mai fii prin preajmă!
2. Echipează-te! În fiecare dimineață când te trezești, nu uita să îmbraci buna atitudine - va afecta tot restul zilei! Viața este ca un pian: totul depinde de cum o "cânți". Ce ți se întâmplă contează doar 10%, restul de 90% este determinat de cum răspunzi.
3. Taci! Când vorbești nu poți învăța. „Cel ce își păzește buzele, își păzește sufletul.” (Proverbe 13:3. Vei evita multă durere de cap și pe multi îi vei impresiona prin ascultare, observare, vorbind numai după ce ai gândit de două ori ceea ce vrei sa spui!
4. Ridică-te! Stabilește-ți valorile și viziunea în conformitate cu Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, nimic altceva! Nu vor fi toți de acord, dar: „...fiți tari, neclintiți...” (1 Corinteni 15:58).
5. Aleargă! „...alerg spre țintă, premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” (Filipeni 3:14). Concentrază-te asupra țintei!
6. Refuză mediocritatea sau standarde mai joase decât cele ale lui Dumnezeu!
7. Privește înainte! David spunea „...Îmi ridic ochii... ajutorul meu vine de la Domnul...” Știi ce? Când tu ești slab, atunci Dumnezeueste mai tare!
   

O rugăciune pentru cei ce etichetează!

„...oricine iubește, este născut din Dumnezeu...” (1Ioan 4:7)

Dacă ești la fel ca și noi ca ceilalți care luptăm împotriva „etichetării” altora, această rugăciune este și pentru tine:

„Tată, amintește-mi că "nebunul" care mi-a tăiat calea în trafic aseară este o mamă singură care tocmai lucrase 12 ore și se grăbea spre casă pentru a spăla, găti, a ajuta la făcutul temelor și a petrece câteva clipe prețioase împreună cu copii ei... Că acel copil plin de cercei, tatuat si cu "mutra" plictisită care nu a fost în stare să-mi dea restul la prețul cafelei este un student îngrozit de examenul final și nesigur dacă va face rost de bani pentru taxa școlară înainte de termen... Că cerșetorul care stă la același colț de stradă în fiecare seară (el, care chiar că ar putea să pună mâna pe lucru...) este sclav al viciilor pe care nu mi le pot imagina nici în cele mai urâte coșmaruri... Ajută-mă sa îmi amintesc că acel cuplu de bătrânei care se plimbă așa de încet prin magazin formând cozi în urma lor, de fapt savurează fiecare moment, deoarece în urma rezultatelor biopsiei ar putea fi ultimul lor an împreuna.

Cuvântul Tău spune: Oricine iubește, este născut din Dumnezeu... Dumnezeu este dragoste... Amintește-mi că cel mai mare dar este dragostea și că nu e de ajuns să o împart numai cu cei apropiați. Deschide-mi inima pentru toată familia Ta! Fă-mă încet la a judeca și repede iertător; dă-mi rabdare. Dar deasupra tuturor, Doamne, ajută-mi sa nu mai judec și să nu mai pun "etichete" altora bazat doar pe aparențe. În numele lui Isus, Amin.”

50 de sfaturi pentru căsnicie!

"Celor căsătoriți, le poruncesc..."
(1 Corinteni 7:10)

1. Începeți fiecare zi cu un sărut;
2. Purtați verigheta;
3. Stabiliți o întâlnire romantică cel puțin odată pe săptămână;
4. Acceptați diferențele dintre voi;
5. Fiți politicoși;
6. Fiți blânzi;
7. Dăruiți-vă cadouri;
8. Zâmbiți des;
9. Atingeți-vă;
10. Discutați despre aspirațiile voastre;
11. Alegeți o melodie și transformați-o în melodia voastră;
12. Faceți-vă câte un masaj al spatelui;
13. Râdeți împreună;
14. Scrieți-vă bilete de apreciere (nu cu ocazia vreounei aniversări);
15. Faceți ce dorește celălalt înainte ca acesta să o spună;
16. Ascultați cu atenție;
17. Încurajați-vă reciproc;
18. Lăsați și după celălalt;
19. Cunoașteți-vă reciproc nevoile;
20. Gătiți micul dejun;
21. Adresați-vă complimente de cel puțin de două ori pe zi;
22. Sunați-vă în cursul zilei;
23. Încetiniți din graba zilnică;
24. Țineți-vă de mână;
25. Strângeți-vă în brațe;
26. Cereți părerea celuilalt;
27. Manifestați-vă respectul pentru celălalt;
28. Urați-vă reciproc „bun venit acasă!”;
29. Încercați să arătați cât mai bine (pentru celălalt);
30. Trageți-vă cu ochiul;
31. Sărbătoriți-vă ziua de naștere cu fast;
32. Cereți-vă scuze reciproc;
33. Iertați repede;
34. Organizați o "evadare" romantică;
35. Întrebați: „Ce pot face ca să fii mai fericit(ă)?”;
36. Fiți pozitivi;
37. Fiți buni;
38. Fiți vulnerabili;
39. Răspundeți cu rapiditate la solicitările celuilalt;
40. Vorbiți despre dragostea voastră;
41. Amintiți-vă de clipele cele mai minunate petrecute împreună;
42. Tratați prietenii și rudele celuilalt cu politețe;
43. Trimite-i flori de ziua îndragostiților, cu ocazia aniversărilor și fără nici un motiv anume;
44. Recunosșteți când greșiți;
45. Fiți sensibili la nevoile sexuale ale celuilalt;
46. Căutați ajutor și în afară când este nevoie;
47. Priviți apusuri împreună;
48. Spuneți des: „Te iubesc!”;
49. Încheiați ziua cu o îmbrățișare;
50. Rugațivă unul pentru celălalt în fiecare zi.
    

Care este visul tău?

"Iată că vine făuritorul de visuri! Veniți acum, să-l omorâm..." (Geneza 37:19-20)
"...tinerii voștri vor avea vedenii..." (Faptele Apostolilor 2:17)

Toți avem visuri. Dar care este visul tău? Dacă ai putea face orice, care ar fi acel lucru? Majoritatea dintre noi nu au mari realizări pentru că renunțăm, dăm greș, ne abatem de pe cale, ne poticnim sau avem visuri prea mărunte. Doar două lucruri îți stau în cale: capacitatea de a visa și înfăptuirea visului. Ai îndrăznit să visezi cu adevărat? Ceea ce ai la îndemână nu este vis. Dacă nu te provoacă, dacă nu te costă ceva sau dacă nu împlică risc, acela nu este vis. Visele te schimbă așa cum schimbă și lumea din jurul tău.

Poate îți pleci urechea la părerile critice ale oamenilor. Mai ții minte viața lui Iosif? El a avut visuri mărețe; visuri dăruite de Dumnezeu. Și care a fost răspunsul fraților săi? Ei au spus: "Iată că vine făuritorul de visuri! Veniți acum, să-l omorâm...". Cei care nu își urmează propriul vis sunt de regulă primii care îi critică pe cei care au vise. Așadar de cine vei asculta?
Poate îți este teamă de visuri prea mari. Nu vrei să dai greș. Nimeni nu vrea. Dar "viața ferită de pericole" te duce la regret. Theodore Roosevelt a spus: "Este cu mult mai bine să-ți dorești lucruri mărețe, să ai parte de victorii triumfale, chiar dacă sunt asistate de eșec, decât să fii în rând cu acele biete suflete care nici nu se bucură nici nu suferă prea mult fiindcă trăiesc într-o lumină gri care nu cunoaște nici victoria nici înfrângerea". Care este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla dacă îți urmezi visul și nu ți-l împlinești? Ajungi de unde ai pornit. Și care este cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla? Poți ajunge în noi tărâmuri, te poți bucura de noi binecuvântări și poți trăi viața pe care o dorește Dumnezeu pentru tine!

Andres Segovia s-a născut in sudul Spaniei și a început să cânte la chitară încă de când era mic. Pe vremea aceea chitara era aproape un instrument popular. Compozitorii serioși nu-l respectau. Dar Segovia a văzut potențialul chitarei pentru muzica clasică. A început să studieze tehnicile muzicienilor clasici care cântau la vioară și violoncel. Apoi a aplicat acele tehnici și a dezvoltat și metode proprii. A adaptat compizițiile unor mari maeștri precum Bach și a învățat să le cânte muzica cu ajutorul instrumentului său. În 1909, Segovia a avut debutul - la vârsta de 16 ani. În 1919, a făcul un tur în jurul lumii și a dobândit arta clasică. Curând, pentru prima dată compozitorii au început să scrie muzică clasică pentru chitară și astfel s-a născut o nouă muzică. În decursul a aproape 80 de ani, Segovia a schimbat complet concepția oamenilor despre instrumentul său. Dar asemenea marilor visuri care devin realitate, visul său a avut un impact mai mare decât și-a imaginat. Se poate spune că eforturile lui au deschis un nou drum pentru chitară, nu doar în sălile de concerte, ci și în formații de jazz. Aceasta a condus la chitara amplificată electric. Dacă ți-a plăcut muzica formației Beatles sau a lui Eric Clapton, atunci mulțumește-i lui Andres Segovia. Dacă nu era visul lui, muzica secolului XX ar fi luat-o într-o altă direcție complet diferită.
Stejarii cei mari cresc din niște ghinde mici. Când vei descoperi visul dat de Dumnezeu și te vei dedica lui, nu-ți poți imagina cât de departe vei ajunge sau ce impact vei avea.

Șapte lecții de la cruce (4)

"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" (Matei 27:46)

LECȚIA 4: Direcționează întrebările grele către Dumnezeu, La Calvar, Domnul Isus a pus una din întrebările cele mai sfâșietoare puse vreodată: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" Aceste cuvinte se găsesc și în Psalmul 22:1-3, unde David și-a vărsat sufletul plin de disperare înaintea lui Dumnezeu: "Dumezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit și pentru ce Te depărtezi...?" Te-ai simțit vreodată la fel? Biblia ne spune că la Calvar "Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El." (2 Corinteni 5:21). Pentru a face posibilă mântuirea prin zdrobirea legăturilor păcatului, Isus a fost supus unei separări temporare de Tatăl Său. Chiar în acel moment, El s-a simțit "părăsit de Dumnezeu". Dacă te-ai simțit vreodată copleșit sau abandonat, știi din experiență că nimeni de pe pământ nu are răspuns satisfăcut la întrebarea "De ce?" Chiar și cu intențile cele mai bune, cei dragi sunt atât de departe de un răspuns bun. Doar Dumnezeu Își poate turna balsamul Său vindecător peste inima ta frântă și te poate ajuta să înțelegi (sau cel puțin să accepți) ce se întâmplă. De aceea, trebuie să mergi la El pentru a găsi răspunsuri. Dar există și o parte dificilă când adresezi întrebările grele lui Dumnezeu - trebuie să dorești să accepți răspunsurile Lui și să faci ce-ți spune. Biblia ne spune: "...să găsim (în El) o puternică îmbărbătare... " (Evrei 6:18), deci chiar dacă nu primești răspunsul pe care-l dorești, poți rămâne încredințat că El te aude. Poți fi sigur și de altceva: Cel care "lucrează ... spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu" (Romani 8:28) îți trimite întotdeauna răspunsul care îți servește cel mai bine. Așadar, te poți încrede in El!

Șapte lecții de la cruce (3)

"Femeie, iată fiul Tău!" (Ioan 19:26-27)

LECȚIA 3: Ai grijă de oamenii care depind de tine. Pe lângă pierderea Fiului ei, Maria își pierdea de asemenea și „acoperământul” protector, într-o societate în care, după ce le mureau soții, femeile erau adesea tratate ca cetățeni de mâna a doua. Așadar, pe lângă învingerea tristeții ca mamă, se prea poate ca Maria să se fi întrebat ce îi rezervă viitorul. Isus a știu acest lucru. În mijlocul haosului, când a văzut Isus pe mamă-Sa, și lângă ea pe ucenicul, pe care-l iubea, a zis mamei Sale: „Femeie, iată Fiul tău!” Apoi, a zis ucenicului: „Iată mama ta!” După ce ceilalți ucenici au plecat de teamă, Ioan L-a urmat pe Isus pe Calvar. Apoi a mers chiar mai departe, Biblia ne spune că (iar istoria o confirmă) îndată ce Isus a încredințat-o pe Maria în mâinile Lui, Ioan a dus la îndeplinire sarcina sa și „din ceasul acela ucenicul a luat-o la el acasa” (Ioan 19:27).

Iată ce putem învăța de aici. Nu îngădui niciodată ca propria-ți suferință să te orbească și să nu mai vezi nevoile celor care depind de tine. Când ești prins în mrejele propriilor tale probleme, este ușor să presupui că cei dragi vor înțelege automat în ce ape te scalzi. Nu neapărat. Deși este bine să-i lași să te ajute, nu-ți „răsturna plasa cu probleme” peste ei și nu te aștepta ca și ei să sufere pentru că tu suferi. Biblia spune: „Nu faceți nimic... din slavă deșartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora” (Filipeni 2:3-4). Isus a fost întotdeauna mai preocupat de nevoile oamenilor decât de ale Lui; și ar trebui să-I urmăm exemplul.

Șapte lecții de la cruce (2)

"Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23:43)

LECȚIA 2: Îngrijește-te de ceilalți. Când Isus stătea atârnat pe cruce, Biblia ne spune că "unul din tâlharii răstigniți Îl batjocorea... Dar celălalt l-a înfruntat, și i-a zis: "Nu te temi tu de Dumnezeu... Pentru noi este drept ... dar omul acesta n-a făcut nici un rău." Și i-a zis lui Isus: "Doamne, adu-Ți aminte de mine, când vei veni în Împărăția Ta!" Isus a răspuns: "Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23:39-43). În timp ce unul din tâlhari își bătea joc, celălalt și-a recunoscut păcatele și a primit milă. Oricât de mult i-ar deranja pe oameni, adevărul este că Dumnezeu a spus: "cine le mărturisește [păcatele] și se lasă de ele, capătă îndurare" (Proverbe 28:13). Iar această promisiune este pentru cei pierduți, pentru cei mici și pentru cei mai neînsemnați dintre noi. Domnul Isus s-ar fi putut concentra atât de mult pe propria-I durere încât să nu vadă suferința celor din jur. Dar în loc de asta, s-a îngrijit de ei în dragoste, ca părtaș la aceeași suferință. În profunzimile propriei lui agonii nu doar ca i-a promis tâlharului de pe cruce viața veșnică, dar l-a și alinat cu acele cuvinte uimitoare: „Astăzi vei fi cu Mine în rai!” Poți învăța de aici o lecție; o lecție pe care a învățat-o si patriarhul Iov. Iov și-a pierdut toți copiii și toată averea într-o singură zi. Totuși, el și-a găsit alinare și a mers spre lucrurile mărețe. Cum? Ascultă: „Domnul a adus pe Iov iarăși în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi. Și Domnul i-a dat înapoi îndoit decât tot ce avusese... și a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam” (Iov 42:10&16). Îngrijindu-ne de alții putem ajunge desăvârșiți.

Şapte lecţii de la cruce (1)

"Tată, iartă-i căci nu ştiu ce fac" (Luca 23:34)

LECŢIA 1: Iartă-i pe cei care te rănesc. Doi copii se jucau, când din greşeală unul îl lovi pe celălalt cu un băţ. În acea seară, mama băiatului rănit îi spuse: "Fiule, înainte să mergi la culcare, trebuie să-l ierţi pe Harry!". Bombănind, băiatul spuse: "Bine, dar dacă până mă trezesc nu mor, ar face bine să aibă grijă mâine dimineaţă!" Hei! Când oamenii ne rănesc este greu de crezut că au făcut-o neintenţionat sau din neştiinţă. Totuşi, este surprinzător că după ce a fost biciuit, batjocorit şi atârnat pe cruce, Isus a spus: "Tată, iartă-i căci nu ştiu ce fac". Iertarea înseamnă să uiţi că eşti victimă. Nepurtând pică sau renunţând la răzbunare, te eliberezi de controlul celor care te jignesc. Isus a spus: "rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc" (Matei 5:44). Dietrich Bonhoeffer, care fusese persecutat de nazişti, spunea: "Dumnezeu nu ne promite că atunci când ne vom binecuvânta duşmanii ei nu ne vor dispreţui. O vor face. Dar aceasta nu ne poate răni sau doborî pe noi, atâta vreme cât ne rugăm pentru ei. Rugându-ne pentru ei, noi facem pentru ei ceea ce ei nu sunt stare să facă pentru ei înşişi". Profesorul Tony Campolo îi întreabă pe studenţii necreştini ce ştiu despre învăţăturile lui Isus. Răspunsul este mereu acelaşi: "Iubeşte-ţi duşmanii". Această poruncă mai mult decât orice este ceea ce îi diferenţiază pe creştini de necreştini. Isus a spus: "Fără plată aţi primit, fără plată să daţi" (Matei 10:8). Practicarea iertării confirmă adânca gratitudine faţă de Dumnezeu pentru că ne-a şters o datorie atât de mare pe care nu am fi putut-o plăti niciodată.

12 reguli de viaţă

"...am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele..." (Efeseni 2:10)

Vrei să îţi dezvolţi o imagine de sine mai sănătoasă? Daca dă, iată 12 reguli:
1) respinge-ţi păcatul, nu pe tine;
2) pocăieşte-te repede. Păcatul nemărturisit este ca o bilă grea legată cu un lanţ de piciorul tău - tot timpul te trage înapoi;
3) fii cinstit cu Dumnezeu şi cu tine în ce te priveşte;
4) când Dumnezeu îţi dă lumina, umbla în ea. Niciodată nu îţi va cere să faci ceva fără să te pregătească;
5) nu te desconsidera, îl vei contrazice pe Dumnezeu;
6) niciodată să nu îţi dai importanţă exagerat de mult;
7) nu îţi asuma întotdeauna vina pentru lucrurile care merg rău. Recunoasşte când greşeşti, dar mergi mai departe, învăţând din greşeală şi devenind mai înţelept;
8) nu te gândi numai la tine tot timpul. Nu fi obsedat în a te evalua dacă faci totul bine sau rău. "Celui cu inima tare, Tu-i chibzuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine." (Isaia 26:3);
9) poartă de grijă şi nevoilor tale fizice. Fă ceea ce crezi că e mai bine cu ce ţi-a dat Domnul, dar nu purta excesiv de multa grijă exteritoriului tău - este ceva temporar;
10) nu lăsa ca educaţia pe care o ai să devină sursă de mândrie, dar nici nu te complexa dacă nu ai prea multă şcoală. Dumnezeu nu te foloseşte în funcţie de coeficientul tău de inteligenţă ci în funcţie de devotamentul tău;
11) talentele pe care le ai sunt un dar de la Domnul, nu ceva ce ţi-ai fabricat singur, deci nu-i privi de sus pe cei care nu pot face ceea ce faci tu;
12) nu-ţi dispreţui slăbiciunile - acestea te ţin dependent de Dumnezeu.

Dumnezeu te iubește cu adevărat!

"Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu!..." (1 Ioan 3:1)

Nimic nu L-ar fi putut face pe Dumnezeu să te iubească mai mult decât acum: nici realizări mai mari, nici frumusețe mai mare, nici aprecierea din partea altora; nici măcar o spiritualitate mai mare. Și nimic nu-L poate face să te iubească mai puțin: defectele de caracter, nici eșecurile tale din trecut sau regretele tale. Ironia este că noi încercăm toată viața să câștigăm o dragoste care poate fi primită doar prin credință în momentul în care recunoaștem că înlăuntrul nostru se află un gol pe care numai Dumnezeu îl poate umple. Și o va face. Dar adevărul este că viața trăită în dragostea lui Dumnezeu este provocarea unei vieți întregi de om.
Mulți dintre noi am fost crescuți de părinți care și-au ascuns dragostea ca expresie a dezaprobării. Și credem că și Dumnezeu face la fel. Dar nu este așa. "Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu!" (1 Ioan 3:1).
C. S. Lewis a scris: "Dumnezeu, care nu are nevoie de nimic, iubește in existența aceasta creaturi șterse, neimportante, pentru a le putea iubi și a le duce la desăvârșire. Dumnezeu nu ne-a creat pentru că era plictisit, singur sau nu mai știa ce să facă. El ne-a creat ca să fim obiectul dragostei Lui! Uneori faptele noastre noastre ne murdăresc, dar nu ne fac niciodată neiubiți. Și fiindcă Dumnezeu ne iubește avem valoare. Și nimeni nu ne poate lua această valoare. Dragostea lui Dumnezeu arătată la Calvar se revarsă peste niște ființe pângărite cum suntem noi și din motive pe care nici unul dintre noi nu le poate înțelege vreodată, ne face prețioși și plini de o valoare fără seamăn. Aceasta este dragostea ce întrece puterea de înțelegere. Și aceasta este dragostea pe care o are Dumnezeu pentru noi".