„Într-o zi, când copiii vor fi mari, bucătăria va fi deosebit de strălucitoare. Chiuveta nu va mai fi plină de vase lipicioase. Găleata de gunoi nu va mai fi indesată cu bucăți de scotch și de pahare de hârtie. Într-o bună zi, când copiii vor fi mari, telefonul se va putea efectiv folosi. Nu va mai arăta de parcă ar crește din urechile adolescentului. Ci va sta pus și simplu... tăcut și încredibil de disponibil, fără urme de ruj, salivă, maioneză sau firimituri. Într-o bună zi, când copiii vor fi mari, nu va mai trebui sa răspund: „Tati, este păcat să conduci cu 90 într-o zonă limitată la 50 km/h?”, sau să promiți că-i dai unui cățeluș un sărut de noapte-bună sau să aștepțila nesfârșit ca să se întoarcă de la întâlniri. Da, într-o zi, când copii vor fi mari, lucrurile vor sta altfel. Ei ne vor părăsi cuibul unul câte unul, iar casa va începe să fie curată sau va căpăta chiar o notă de eleganță. Clinchetul porțelanului și al cristalului se va auzi doar la ocazii. Ecoul lemnelor mocnite din șemineu se va auzi prin hol. Telefonul va fi ciudat de tăcut. Casa va fi tăcută... și liniștită... și mereu curată... și goală... și ne vom petrece timpul nu mai așteptând cu nerăbdare ziua de mâine, ci privind în urmă la ziua de ieri. Și gândindu-ne că ne vom putea îngriji nepoții și vom readuce viața în această casă!”
O meditație de Charles Swindoll!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu